Bucătar - Suport de Curs - Modulul 2 - C1

Antreuri

Pregătirea antreurilor calde și reci

Antreurile sunt preparate culinare care nu ocupă întotdeauna locul întâi în meniu, așa cum s-ar putea crede în denumire. Ele pot fi servite după supă, după pește sau după preparatul care ține locul peștelui.

Antreurile pot fi compuse din preparate calde sau reci, cu sau fără sos.

Cu ocazia unor mese deosebite, pot fi servite mai multe antreuri, diferite unele de altele prin componentele de bază, prin colorit, prin modul de preparare.

Antreurile se servesc în cantitate mai mare în meniu. Multe sortimente se pot realiza sub formă de piese de artă culinară, dând o notă distinctă meselor la care se prezintă și se servesc. De asemenea se pot prezenta la expozițiile de artă culinară.

Gama sortimentală a antreurilor este variată, totuși antreurile se pot clasifica, după temperatura de servire, în două grupe: antreuri reci (servite în stare rece) și antreuri calde (servite în stare caldă).

Este redată în tabelul următor clasificarea antreurilor.

Antreuri reci
  • pe bază de aspic
      • ouă a la russe în aspic
      • creier a la russe în aspic
      • medalion de pește în aspic
      • mule de șuncă în aspic
  • pe bază de carne de pasăre
      • piftie de curcan
      • gelatină
      • rulouri cu diferite umpluturi
  • pe bază de ficat
      • pate de ficat de porc
      • pate de ficat de gâscă
  • pe bază de carne de vânat
      • terină de iepure
Antreuri calde
  • budinci
      • de spanac
      • de conopidă
      • de clătite cu legume
      • de clătite cu brânză etc
  • pizza
      • bologneză
      • italiană
      • napolitană etc.
  • spaghete (macaroane)
      • milaneze
      • bologneze etc.
  • sufleuri
      • de cașcaval
      • de roșii
      • de spanac etc

1.1. Tehnologia preparării antreurilor reci

Antreurile reci sunt preparate culinare servite ca felul întâi la meniu. Majoritatea sortimentelor au la bază aspicul care le protejează, constituind și elementul de décor.

Din gama variată de sortimente fac parte: ouă umplute cu legume, pate de ficat de porc în aspic, creier a la russe în aspic, rulouri cu șuncă în aspic și salată s la russe, medalion de stravrid, piftie de curcan, galantină de pasăre.

1.1.1 Ouă umplute cu legume

Operații pregătitoare

Ouăle prelucrate primar se fierb 8-10 min, se răcesc, se curăța de coajă, se taie în două pe lungime. Morcovul, țelina, cartoful (în coajă) se fierb în apă cu sare, se răcesc, se taie cuburi mici. Mazărea și fasolea conservată se scurg de lichid, se limpezesc, fasolea se taie în bucăți mici. Brânza telemea se spală, se rade.

Tehnica preparării

Gălbenușurile de ou se amestecă cu unt alifiat, smântână, sare,pătrunjel tăiat mărunt și brânzaă. Cu această compoziție se umplu ouăle fierte (albușurile) și se decorează cu felii de roșii și frunze de pătrunjel verde.

Mod de prezentare și servire

Se prezintă pe farfurie, se servesc reci.

1.1.2 Pate de ficat de porc în aspic (timișorean)

Operații pregătitoare

Ficatul prelucrat primar se taie în bucăți mici.Ouăle se fierb 8-10 min, se decojesc, se taie în rondele. Ceapa se taie mărunt. Se pregătește aspicul pentru napat.

Tehnica preparării

Se înăbușă ficatul și ceapa, se răcește, se trece prin mașină cu sită deasă.

Se amestecă ficatul cu unt alifiat, smântână, coniac, sare, piper. Se așează în forma specială, se introduce în frigider. Se scoate din forme, se proporționează, se decorează cu rondele de ou și boabe de mazăre, se napează cu aspic. Se introduce din nou la rece.

Mod de prezentare și servire

Se prezintă pe platou sau farfurie cu décor de frunze de salată verde.

1.1.3 Rulouri cu șuncă în aspic și salată a la russe

Operații pregătitoare

Șunca presată se taie în 10 felii subțiri. Gogoșarii se spală, se curăța, se taie în forme diferite. Se pregătește salata verde. Se pregătește maioneza și salata a la russe iar aspicul se topește în baia de apă fierbinte.

Tehnica preparării

Pe felia de șuncă se așează salata a la russe și se rulează. Capetele ruloului se acoperă cu maioneză. Se așează rulourile umplute pe platou, se decorează cu gogoșar și pătrunjel verde. Se napează în aspic și se introduce în frigider.

Mod de prezentare și servire

Preparatul se prezintă pe platou sau farfurie cu decor de frunze sau salată. Se servește rece.

1.1.4 Medalion de peste

Operații pregătitoare

Peștele prelucrat primar se introduce in apa in care au fiert legumele și se fierbe circa 10 min.Se răcește in apa de fierbere și se filetează. Jumătate din cantitatea de maioneză se amestecă cu aspicul topit.

Tehnica preparării

Se pregătește salata a la rousse ]n care se adaugă și fileurile de pește.

Mod de prezentare și servire

Compoziția se așază in formă rotundă, se acoperă la suprafață cu maioneză amestecată cu aspic și se decorează cu aspic tocat Se mai poate prezenta astfel: se așază estetic salata a la rousse pe platou, iar deasupra medalioanele de pește acoperite cu maioneza cu aspic se decorează cu legume și aspic tocat.

1.1.5 Piftie de curcan

Operații pregătitoare

Carnea de curcan se prelucrează primar, se porționează, se sărează. Legumele sunt curățate, spălate, se crestează, usturoiul curățat și spălat se zdrobește cu sare. Gelatina se inmoaie in apă rece, se pregătesc elementele de decor – frunzele de salată, gogoșarii.

Tehnica preparării

Carnea se fierbe in apă rece cu sare, se spumează, se adaugă legumele și se continuă fierberea la foc mic, pană cand carnea se desprinde de pe os. Se scoate carnea, se taie fașii. In supă se adaugă gelatina, albușurile, usturoiul și se mai fierbe 5 minute. Supa se strecoară prin etamină umezită. In forme se adaugă o cantitate de supă strecurată, se răcește, se execută decorul din gogoșari, morcovi, se completează cu carne și restul de supă. Se introduce din nou la rece. Pentru scoaterea din forme, acestea se trec prin apă caldă.

Mod de prezentare și servire

Se servește pe platou sau farfurie, cu decor din frunze de salată verde.

1.2 Tehnologia preparării antreurilor calde

1.2.1 Sufleuri

Sunt anteuri calde care au la bază sosul alb de lapte cu consistență mai îngroșată în care se încorporează diferite legume mărunțite, cașcaval ras, brânză etc. sosul poate fi înlocuit cu o compoziție de aluat opărit care, în cazul sufleurilor cu legume este realizat cu apa fierbinte a acestora.

Sufleurile au încorporate în compoziția lor cantități mai mari de albușuri, ceea ce duce după tratamentul termic, la creșterea în volum.

Sufleurile se prezintă și se consumă imediat după ce au fost pregătite, prezentarea făcându-se în vasele în care s-a realizat. Caracteristic este faptul că sufleurile se coc în gratenuri unse cu unt, coacerea realizându-se numai pe baia de apă (bain-marie).

Principalele materii prime folosite la sufleuri sunt: margarină sau unt, făină și lapte pentru sosul alb, care asigură legarea compoziției și o pate din valoarea nutritivă a produsului prin aport de glucide, lipide, proteine; legume (roșii, spanac, conopidă, vinete etc.), care completează valoarea produsului prin conținutul de vitamine, săruri minerale, glucide ușor asimilabile, cașcaval sau brânză, care completează de asemenea valoarea produsului. Legumele și cașcavalul sunt alimente care dau denumirea sufleului.

În schema de mai jos este redată tehnologia generală de pregătire a sufleurilor.

Verificarea materiilor prime se face prin metode organoleptice sau de laborator, urmărind introducerea în preparare numai a alimentelor corespunzătoare calitativ, asigurând astfel calitatea produselor finite.

Oul este verificat prin examinarea exterioară, dar și prin examinarea conținutului lui – proba mirajului (ovoscoparea); pentru lapte, se pot determina nu numai calități organoleptice (culoare, gust, miros), dar și densitatea cu lactodensimetrul sau aceditatea prin titrare; pentru margarină sau unt se determină proprietățile organoleptice, omogenizarea și prezența picăturilor de apă din unt; pentru legume se determină consistența și gradul de maturitate; pentru făină se determină aspectul, gustul, mirosul.

Dozarea cantitativă cuprinde operații de cântărire sau măsurare volumetrică, în funcție de cantitatea prevăzută pentru materiile prime în rețetele de preparare.

Pregătirea preliminară (operații pregătitoare) este specifică principalelor componente, astfel: cașcavalul se curăță de coajă, se rade; legumele se aleg, se spală, se îndepărtează părțile necomestibile (frunze veștede, cotoare, codițe etc.) sau se scurg de lichidul de conservare (cele conservate); ouăle spălate și dezinfectate se sparg, se separă albușul de gălbenuș, se bate spumă albușul, făina se cerne, se ung cu unt sau margarină gratenurile.

Pregătirea elementelor de bază este operația de diferențiere a tehnologiei generală a sufleurilor de spanac, spanacul se fierbe cu apă cu sare, se scurge apa, se temperează și se taie mărunt. La fel se procedează cu spanacul conservat sub formă de frunză.

Materii prime
Verificarea calității
Pregătirea preliminară a componentelor
Prepararea sosului      Pregătirea elementelor de bază
Realizarea compoziției
Turnarea în forme
Coacerea
Prezentarea și servirea

Vinetele (sufleul de vinete) se coc, se scurg, se curăță de coajă, se scurg din nou și se toacă cu satârul de lemn.

Roșiile (sufleul de rosii) curățate de pieliță și semințe se sotează cu puțină grăsime, pentru a reduce din conținutul de apă.

Conopida (sufleul de conopidă) se se fierbe în apă cu sare, se scurge de lichid.

Prepararea sosului. Din lapte, făină, margarină sau unt se realizează sosul alb de lapte, cu consistență mai îngroșată. În cazul sufleului de conopidă se prepară compoziția de aluat opărit (pate a chou) pentru care se foloseșteca lichid apa în care a fiert conopida.

Realizarea compoziției constă în amestecarea sosului alb de lapte cu gălbenușurile, elemente de bază: cașcaval ras, spanac, vinete, roșii, condimentarea cu sare și piper. În compoziția sufleului de spanac și roșii se adaugă o parte din cașcavalul ras, se omogenizează. Albușurile bătute spumă se încorporază lejer în masa de sufleu, pentru a-si mențive volumul sporit.Compoziția pentru sufleul de conopidă se realizează astfel: se amestecă conopida desfăcută în buchețele mici cu aluatul opărit, cașcavalul, smântâna, cu albușurile bătute spumă, se condimentează și se omogenizează.Astfel realizate, compozițiile se toarnă în gratenuri unse cu margarină (cantitate pentru o porție). La suprafața preparatelor, acolo unde rețeta prevede, se presară cașcaval.

Coacerea se realizează cu atenție pe baia de apă la temperatura medie. Durata de coacere este aproximativ 30 min. Produsele sunt gata când la supafață prezintă aspect gratinat, sunt frumos crescute în volum și se desfac pe marginile vasului.

Prezentarea și servirea. Sufleurile se servesc imediat ce au fost scoase din cuptor, prezentarea făcându-se în vasele în care s-au preparat.

a. Sufleu de cașcaval

Operații pregătitoare

Se prepară sosul alb (in grăsime topită se adaugă faina amestecată cu lapte, se fierbe), se curăță cașcavalul de coajă, se rade, se ung gratenurile cu unt, se bat albușurile spumă.

Tehnica preparării

În sosul alb temperat se adaugă gălbenușurile, cașcavalul ras, sare, piper, se amestecă, apoi se incorporează lejer albușurile. Se toarnă in vase, se presară la suprafață cașcaval, se introduce la cuptor pe baie de apă, pană cand este frumos crescut in volum (30 min la temperature medie).

Mod de prezentare și servire

Se prezintă în graten. Se servește în stare fierbinte.

b. Sufleu cu spanac

Operații pregătitoare

Spanacul proaspăt se curăță, se spală, se scurge, apoi se fierbe in apă clocotită cu sare, se scurge de lichid, se răcește și se taie mărunt. Spanacul conservă se separă de lichid și se taie mărunt; Cașcavalul se curăță de coajă și se rade. Ouăle se spală, se dezinfectează și apoi se separă albușurile de gălbenușuri, albușurile se bat spuma

Tehnica preparării

Se pregătește sosul alb din margarina (unt), făină, lapte, sare. Se temperează sosul, se incorporează gălbenușurile,spanacul, cașcavalul ras și se omogenizează. Se incorporează, lejer, albușurile (bătute spumă). Compoziția se toarnă in forma unsă și se coace la foc iute pană se rumenește.

Mod de prezentare și servire

Se prezintă in formă imediat ce a fost scos din cuptor.

1.2.2 Budinci

Sunt antreuri calde care, spre deosebire de sufleuri, au o compoziție mai densă (mai puițin afânată), deoarece în masa lor nu se încorporază albușul bătut spumă. Se realizează în principal din legume și paste făinoase, elementul de legătură fiind sosul alb de lapte sau foile de clătite. Pentru tratamentul termic (coacere), compoziția se toarnă în forme unse cu unt și tapetate cu pesmet. Budincile se prezintă sub formă proporționată , în stare caldă sau rece.

Sortimentul de budinci cuprinde: budinca de spanac, de conopidă, de legume, de clătite cu brânză și smântână, de ciuperci, de morcov, de macaroane cu sos tomat etc.

a. Budinca de legume

Operații pregătitoare

Legumele prelucrate primar se fierb în apă, se răcesc și se taie (morcovii în cuburi, conopida se desface în buchețele). Brânza se rade. Forma se unge cu unt, se tapetează cu pesmet.

Tehnica preparării

Se pregătesc foi de clătite din făină, ouă și lapte, care se coc in tigaie. Din faină, ouă, lapte, unt, smantană, se prepară un sos. Se temperează sosul, se adaug legumele, branza, verdeața, condimentele.Se așază in formă straturi alternative de clătite și legume, iar deasupra se pune unt sau margarina Se introduce la cuptor pană se gratinează (30 minute).

Mod de prezentare și servire

Se prezintă pe platou sau farfurie și se servește caldă.

b. Budinca de macaroane cu șuncă

Operații pregătitoare

Șunca se taie cuburi. Se prepară un amestec din lapte, ou, făină. Cașcavalul se rade. Macaroanele se rup, se fierb în apă cu sare, se limpezesc. Se unge tava

Tehnica preparării

Se amestecă macaroanele cu șunca, piperul se așează în tavă. Se toarnă deasupra amestecul din lapte,ouă, făină și se presară cașcaval ras. Se coace la cuptor până se gratinează. Se proporționează.

Mod de prezentare și servire

Se prezintă pe platou sau farfurie și se servește caldă.

1.2.3 Tehnologia preparării antreurilor pe bază de paste făinoase

Sunt preparate care au ca materii de bază pastele făinoase (spaghete, macaroane) combinate cu sos tomat și alimente diferite (șuncă, costiță, carne, cașcaval, ciuperci etc.).

Datorită conținutului ridicat de glucide din compoziția pastelor, preparatele au o valoare energetică ridicată, completată cu conținutul de proteine, vitamine, săruri minerale din celelalte adaosuri. Se pregătesc prin tratament termic de fierbere urmată de gratinarea la cuptor a produsului.

Sortimentul este format din:

  • spaghete milaneze (macaroane)
  • spaghete bologneze;
a. Spaghete milaneze

Operațiile pregătitoare

Ciupercile, bine curățate și spălate, se taie lame și se fierb; șunca se taie felii; cașcavalul se rade; macaraonele se rup, se fierb în apă clocotită cu sare, se răcesc în apă, apoi se limpezesc progresiv, de la apă caldă la rece.

Tehnica preparării

Ciupercile se înăbușă în unt, se adaugă șunca, sosul tomat, condimentele se fierb împreună 10 min. La servire se amestecă cu macaroanele srtopite cu unt topit.

Mod de prezentare și servire

Preparatul se prezintă pe paltou sau farfurie. Se servește fierbinte, cu adaos de cașcaval.

b. Spaghete bologneze

Operațiile pregătitoare

Ciupercile, bine curățate și spălate, se taie lame. Carnea se taie mărunt. cașcavalul se rade; macaraonele se rup, se fierb în apă clocotită cu sare, se răcesc în apă, apoi se limpezesc progresiv, de la apă caldă la rece.

Tehnica preparării

Se înăbușă ciupercile cu ceapă, făină, sosul tomat, vinul și supa 10-15 min. Carnea tăiată mărunt se înăbușă în ulei, se așează într-un graten uns, straturi alternative de spaghete, carne și sos de ciuperci (ultimul strat este format din spaghete), se adaugă cașcavalul ras și se gratinează la cuptor (15. min).

Mod de prezentare și servire

Preparatul se prezintă pe paltou sau farfurie. Se servește fierbinte.

1.2.4 Tehnologia preparării antreurilor tip “pizza”

Sunt preparate cu specific italian. La noi se realizează în unități speciale, care au adaptat rețetele de preparare conform tradițiilor de consum.

Componentele principale ale acestor preparate sunt:

  • aluatul pizza –este un aluat dospit, simplu pregătit din făină, drojdie de bere, ulei, sare, apă.
  • sos pizza – sos tomat realizat din pastă de tomate, ceapă, morcov, făină, ulei, unt, zahăr, cimbru, piper, sare.
  • elemente de adaos: ciuperci, ouă, brânză telemea, cașcaval, salam, sardele, măsline, ouă, legume etc.

Aluatul, sosul și elementele de adaos asigură preparatelor o mare valoare nutritivă și calorică.

Sortimente reprezentative ale grupei sunt:

  • pizza bologneză;
  • pizza capriciossa;
  • pizza italiană, etc
b. Pizza napolitană

Operațiile pregătitoare

Salamul se curăță de membrană, se taie cuburi. Ciupercile se scurg de lichid, se taie lame. Ouăle spălate, se sparg în castron, se bat.

Tehnica preparării

În formele unse cu ulei se așează și aluatul acoperind și marginile. Se adaugă ciupercile, salamul, sosul și ouăle și se coace la cuptor 15 min.

Mod de prezentare și servire

Preparatul se prezintă în forma în care s-a copt se servește fierbinte.

a. Pizza bologneză

Operațiile pregătitoare

Cașcavalul se curăță de coajă, se rade. Brânza topită se curăță de ambalaj, se taie mărunt.

Tehnica preparării

În formele pregătite cu aluat se adaugă brânza, sosul, măslinele și la suprafată se presară cașcaval ras și se coace la cuptor 15-20 min.

Mod de prezentare și servire

Preparatul se prezintă în forma în care s-a copt se servește fierbinte.

1.2.5 Transformările care au loc în timpul prelucrării antreurilor

În cazul antreurilor reci folosirea aspicului pentru naparea produselor contribuie la protejarea acestora de contactul cu aerul.

În cazul antreurilor calde au loc transformări specifice principalelor componente.

Pentru sufleuri și budinci: amidonul din făină gelifică; legumele se înmoaie, substanțele pectice se dizolvă, substanțele colorate se modifică.

Pentru spaghete au loc transformări specifice amidonului și glutenului din paste făinoase. Se va avea astfel în vedere ca: fierberea să se facă cu multă apă; să se pună la fiert în apă clocotită; să se strecoare și să se limpezească prograsiv de la apă caldă până la apă rece.

Pentru produsele de tip pizza transformările sunt specifice fenomenului de dospire a aluatului, iar în timpul coacerii au loc coagulări de proteine, caramelizarea glucidelor, formarea aromei etc. specifice alimentelor folosite.

Surse:

Gabriela Pârjol, Elisabeta Paraschiv, Dumitra Dumitraşcu Micu, Florica Burghiu, Olga Onete, Antonia Necşu, Constanţa Brumar, Lia Lungu – Tehnologia culinară. Manual pentru clasele X-XI-XII licee economice şi de drept administrativ, cu profil de alimentaţie publică şi şcoli profesionale – Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.Bucureşti 1994;

G. Ivanov – “Bucatarii noi”, Editura tehnica, Bucuresti, 1978;

Dumitru Enache – “Bucataria pentru toti”, Editura tehnica, Bucuresti, 1990;

Gabrida Bransol – Tehnologia culinara. Manual pentru clasele X – XII si profesionale, Editura Didactica si Pedagogica 2003;

Stănescu, D. – Alimentaţie – Catering, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1998;

Ghidul gastronomic al României – Editura House of Guides, Bucureşti, 2004.