Competențe Informatice - Modulul 1

Gestionarea Suporturilor/Dispozitivelor de Stocare a Datelor/Documentelor

1.1. Tipuri de calculatoare

În funcție de performanțe, calculatoarele numerice se clasifică în:

  • supercalculatoare (calculatoare mari);
  • mainframes (calculatoare medii);
  • minicalculatoare (calculatoare mici);
  • microcalculatoare (calculatoare micro).

Supercalculatoare

Putere mare de calcul, costuri ridicate

Domenii de utilizare

  • militar
  • cercetare
  • simulări

Mainframe

Prelucrează un volum mare de date. Sunt utilizate, de exemplu, de bănci.

Server

Este o denumire generică, deoarece poate fi identificată ca soluție software, dar și ca echipament de calcul.
Serverele au înlocuit minicomputerele și se găsesc, ca putere de calcul, între cele personale și mainframe-uri

Calculator Personal

Sunt de dimensiuni și performanțe relativ reduse comparativ cu cele prezentate anterior.

1.2. Părţi principale ale calculatorului personal

Un calculator personal (PC-Personal computer) este un șistem de calcul electronic orientat pentru prelucrarea, stocarea şi transmiterea informaţiilor.
Există două modele de calculatoare personale:

  • neportabile;
  • portabile.

Calculatoarele neportabile sau desktop-urile (Fig.1) sunt calculatoarele personale care datorită gabaritului neceșită a fi instalate pe un suport fix. Spre deosebire de acestea, calculatoarele portabile (Fig.2) pot fi atât de mici încât le putem purta în servietă (Fig. 3)și sunt extrem de utile în acele călătorii în care trebuie să avem și libertate în mişcare, dar și instrumente moderne de creare şi/sau foloșire a informaţiei.

Un calculator personal este alcătuit din două categorii de componente: hardware și software.
Hardware-ul reprezintă ansamblul componentelor fizice, palpabile, care compun un calculator personal: unitatea centrală de prelucrare a datelor UCP, dispozitivele de intrare și dispozitivele de ieșire.
Software-ul reprezintă ansamblul de componente logice care transmit hardware-ului ce să facă. Există programe necesare funcţionării calculatorului (software-ul de șistem – Sistem de operare) şi programe necesare utilizatorului (software-ul de aplicaţii).

HARDWARE 1. dispozitivele de intrare tastatura
mouse-ul
scanner-ul
aparatul foto digital
camera video digitală
2. UCP A. unitatea centrală de prelucrare microprocesorul
memoria internă
B. componente de transmitere a informaţiei
C. unităţi de stocare a informaţiei hard disk-ul
discheta
Unitate optica – CD/DVD
Stick
3. dispozitivele de ieșire monitorul
imprimanta
boxele audio
SOFTWARE 1. software de sistem sisteme de operare
programe utilitare
2. software de aplicații procesoarele de text
procesoarele de calcul tabelar
sisteme de gestiune a bazelor de date
prelucrare grafică
prelucrare imagini

1.3. Dispozitive de intrare

Dispozitivele de intrare sunt dispozitivele cu ajutorul cărora se introduc datele în calculator. Ex.: tastatura, mose ul, scanner, aparat foto/cameră video digitale, etc.

Tastatura

Este una din cele mai utilizate componente de intrare. Acesta poate fi conectată la calculator prin trei metode: PS2, USB, sau wireless.

Mouse-ul

De asemenea un dispozitiv de intrare forte des utilizat. La fel ca și tastatura acesta poate fi conectat la calculator prin trei metode (PS2, USB, wireless). De regulă acesta are două butoane şi o rotiţă (scroll)

  • click stânga – utilizat la selectare sau la lansarea în execuţie a programelor;
  • click dreapta – utilizat la accesarea diferitelor opţiuni puse la dispoziţie în meniul contextual pe care acesta îl deschide;
  • rotiţă (scroll) – utilizată la derularea ferestrelor ce conţin mai multă informaţie decât poate fi afişată pe ecran.

Scanner-ul

Cu ajutorul scanner ului se poate transforma documentele (poze) din format letric (tipărit), în format digital.

Aparat foto/cameră video

Cu ajutorul acestor dispozitive putem captura imagini direct în format digital, care ulterior pot fi prelucrate cu ajutorul calculatorului.

1.4. Dispozitive de ieșire

Monitorul

Este dispozitivul de ieșire prin intermediul căruia se face legătura dintre utilizator şi interfaţa grafică a calculatorului. Ca și caracteristici principale ale acestuia sunt diagonala ecranului care se măsoară în inch (cele mai uzuale: 15, 17, 19, 21 inch) și rezoluţia cu care acesta poate afişa informaţia care se măsoară în pixeli (800*600, 1024*728,1280*1024).

Imprimanta

Este un dispozitiv de ieșire cu ajutorul căruia se transformă informaţia din format digital în format letric (hârtie). Ca și tipuri de imprimante sunt trei categorii: imprimante matriciale (cu ace) foarte lente, imprimante cu jet de cerneală și imprimante laser (cele mai utilizate și cele mai avantajoase din punct de vedere financiar).

Boxe

Cu ajutorul lor se poat reda informaţii care conţin sunete (fişiere de tip mp3, wav, etc.)

1.5. Unitatea centrală de prelucrare (UCP)

Unitatea central este compusă din microprocessor, memorie internă, hardisk (HDD), placa video, etc. Aceasta este inima calculatorului. Toate componentele acesteia sunt conectate între ele prin intermediul plăcii de baza (motherboard) care așigură schimbul de informaţii dintre toate aceste componente.

Este componenta principală a unui calculator. Acesta efectuează toate operaţiile de comană și control şi gestionează toate componentele unui calculator. Microprocesorul preia toate comenzile și le execută rând pe rând. Ca şi unitate de măsură pentru viteza de lucru a acestuia este foloșit hertz ul (la procesorele de ultimă generaţie sa ajuns să se măsoare în GHz – Giga-Hertz). Deoarece lucrează la frecvenţe foarte mari acesta are tendinţa de a se înfierbânta. De aceea este nevoie de ventilatoare care să așigure o răcire optimă. Cu cât un microprocesor este mai rece acesta va lucra mai bine.

Aceasta este de două tipuri: memorie ROM (statică) şi memorie RAM (dinamică).

Memoria ROM

Read only memory, este o memorie care poate fi doar citită. Este utilizată numai la pornirea calculatorului. Aceasta conţine informaţii necesare pornirii și lansării sistemului de operare.

Memoria RAM

Random access memory, este o memorie volatilă, adică toată informţia stocată in aceasta se va pierde la oprirea sau repornirea calculatorului. Este o memorie în care se pot atât scrie cât şi citii informaţii. Cu cât această memorie este mai mare cu atât programele vor funcţiona mai uşor pe calculator. Ca unitate de măsură se foloseşte Mb (MegaByte) sau mai nou Gb(GigaByte) şi se calculează ca multiplu de 8 (8Mb, 16Mb, 32Mb, 64Mb, 128Mb, 256Mb, 512Mb, 1024Mb (1Gb), etc.)

1.6. Componente de transmitere a informației

Componentele de transmitere a informaţiei sunt nişte dispozitive specializate în transportul informaţiei: magistrale de date, interfeţe, porturi, cabluri, etc.

  • magistralele de date sunt circuite electrice care transportă aceste informaţii în interiorul calculatorului;
  • interfaţa poate fi de tip hard sau soft, Interfeţele se utilizează pentru a permite comunicarea între diferitele dispozitive ale uni calculator. Orice dispozitiv fie el de intrare sau de ieșire are câte o astfel de interfaţă specifică (hard sau soft);
  • portul sau mufele. Prin intermediul acestora UCP ul face schimb de informaţii cu utilizatorul.
  • cablurile pot fi cabluri de alimentare sau cabluri destinate conectării diferitelor componente/dispozitive.

1.7. Unităţi de stocare a informaţiei

Acestea pot fi de două feluri: unități de stocare internă HardDisk ul, sau unități de stocare externă (portabile).

Hard Disk-ul

Este principalul dispozitiv de stocare a informației din cadrul unui calculator. Pe acesta se va stoca atât sistemul de operare cât și restul programelor și a informațiilor. Acestea pot avea capacități foarte mari. Ca și unitate de măsura a capacității de stocare se folosește MegaByte ul sau mai nou GigaByte ul. În ziua de azi s a ajuns la capacităţi de mii de Gb. Este un dispozitiv de stocare, care poate fi reutilizat. Adică toată informaţia stocată pe acestea poate fii ştearsă pentru a elibera spaţiu de stocare, dând poșibilitatea de a stoca noi informaţii.

CD/DVD

Sunt dispozitive de stocare externă. Spre deosebire de HDD, informaţia stocată pe acestea odată scrisă nu mai poate fi ştearsă, doar citită. Pentru a putea stoca informaţii pe aceste suporturi avem nevoie de unităţi speciale, unitate CD/DVD, care pot inscripţiona informaţia pe ele și ulterior o pot citi. Ca și capacitate de stocare un CD are 700Mb, iar un DVD are 4.7Gb. În timp se pot deteriora (zgârieturi sau exfoliere), informaţia de pe ele ne mai putând fi citită.

Stick/HDD extern

Sunt unitaţi de stocare externă care pot fi reutilizate. Au capacităţi mari de stocare și sunt fiabile în timp dacă sunt ferite de şocuri de curent sau câmpuri electromagnetice puternice.

1.8. Sisteme de operare

Sistemul de operare este primul lucru care se încarcă în memoria calculatorului la pornirea acestuia şi rămâne activ pe tot parcursul funcționării acestuia. Are ca rol gestionarea și facilitarea accesului de către utilizator la resursele calculatorului. În ziua de azi în funcție de dispozitivele pe care urmează a fi instalat sau elaborat diferite sisteme de operare. Iată câteva exemple: MS DOS, Windows, Linux, OS X, iOS, Android.
Sistemul de operare are două componente: Nucleul și Interfața.

Nucleul

Conține toate programele necesare pentru gestionarea resurselor calculatorului și pentru controlarea activității echipamentelor și a programelor.

Interfaţa

Asigură comunicarea dintre utilizator și calculator prin intermediul interfeței grafice (placă video – monitor).

1.9. Aplicații soft: programe de prelucrare texte, calcul tabelar, baze de date, programe pentru contabilitate, aplicații multimedia

Ce este soft-ul ?

Prin soft se înțelege un șistem de programe pentru calculatoare incluzând procedurile lor de aplicare. Acesta poate fi furnizat odată cu calculatorul pe care va fi utilizat, poate fi creat ulterior de către utilizator sau poate fi cumpărat din comerț. Acesta poate fi de două feluri: soft de șistem sau soft de aplicaţii.

Software-ul de sistem

Este acea parte de soft destinată funcţionării calculatorului. Acesta este compus din programe scurte necesare la pornirea calculatorului, șistemul de operare și diferite programe utilitare.

Software-ul de aplicaţii

Sunt acele aplicaţii menite să ajute utilizatorul să desfăşoare diferite activităţi cu ajutorul calculatorului. Din aceatsă categorie fac parte aplicaţii destinate la realizarea de documente (editare de texte), aplicaţii pentru calcul tabelar, aplicaţiile pentru bazele de date, aplicaţii pentru prelucrări grafice, aplicaţii pentru navigarea pe internet, etc. şi multe altele.

Ce este un program?

Un program este o set de instrucţiuni și comenzi, care determină calculatorul să efectueze diferite operaţii în funcţie de neceșităţile utilizatorului.

Ce este un fişier?

Este o colecţie de diferite date stocate de regulă pe un dispozitiv de păstrare a informaţiei.

Ce este o instrucţiune?

Este o combinaţie de caractere (litere și cifre) care determină calculatorul să efectueze diferite operaţii.

Faţă de utilizator care foloseşte un limbaj natural, calculatorul utilizează un limbaj binar format din grupuri de cifre 0 şi 1. Din acest limbaj binar vine și denumitea de BIT, care este principala unitate de măsură a informaţiei.

DENUMIRE VALOARE
1Bit Principal unitate de măsură
1Byte / octet 8 biţi
1Kb (KiloByte) 1024 Byte
1Mb (MegaByte 1024 KB
1Gb (GigaByte) 1024 MB

Acea parte de software destinată funcţionării calculatorului se numeşte software de șistem şi este compusă din:

  • programe scurte necesare la pornirea calculatorului (fișiere de șistem – boot-are);
  • șistemul de operare;
  • programe utilitare.

Recunoaşterea software-ului de aplicaţii

Programele destinate să ajute utilizatorul la desfăşurarea diverselor activităţi se numeşte software de aplicaţii. În această categorie intră:

  • realizarea de documente (editare de texte);
  • realizarea de calcule tabelare;
  • lucrul cu baze de date;
  • realizarea de reprezentări grafice;
  • gestionarea de imagini;
  • navigarea în reţeaua Internet;
  • diferite gestiuni financiar-contabile;
  • proiectare așistată de calculator.

1.10. Noțiuni despre rețelele de calculatoare

O reţea de calculatoare este un ansamblu de calculatoare interconectate pentru a partaja resursele informatice: date, fișiere, directoare, imprimante, plottere, modemuri).

După aria de întindere, rețelele de calculatoare se împart în trei categorii:

  • LAN (Local Area Network) – rețele locale;
  • MAN (Metropolitan Area Network) – rețea metropolitană;
  • WAN (Wide Area Network) – rețele cu largă răspândire

LAN

Se caracterizează prin limitarea la suprafaţa unei clădiri sau mai mute clădiri apropiate. În mod normal acest tip de reţele nu foloseşte linii furnizate de către distribuitorii publici.

MAN

Este o reţea metropolitană restricţionată la o zonă geografică pe distanţe până la 100Km.

WAN

Este o reţea fără limitări de întindere. În forma ei clașică este o reţea ce conectează mai multe centre despărţite de distanţe mari.