Ghid de Turism - Modulul 8
8.1. Pericole
Prevenirea accidentelor este o problemă deosebit de vastă și complexă, care trebuie tratată cu toată seriozitatea de către toți ghizii și turiști.
Pericolele care pot apare se împart în două mari categorii :
Factorul natură reprezentat de:
- oscilațiile mari de temperatura
- radiația UV
- descărcările electrice
- ceață
- furtună
- căderi de pietre
- avalanșe
- trasee alpine dificile
- abrupt
Factorul uman reprezentat de:
- starea de sănătate necorespunzătoare
- lipsa antrenamentului
- necunoașterea traseelor
- necunoașterea sau subestimarea pericolelor obiective
- supraestimarea forțelor proprii
- bravada
- nerespectarea regulilor elementare pe pârtii, peșteri , trasee, mijloace de transport pe cablu
8.2. Îngrijirea Plăgilor
Plaga – este o poartă de intrare a infecțiilor.
Reguli generale
- Spălarea mâinilor cu apă și săpun !!
- Se iau mănuși sterile de cauciuc !!
- Se administrează un calmant
Se inspectează plaga pentru a evidenția caracterele ei, (lungime , adâncime), tipul hemoragiei (arterială , capilară , venoasă), existența corpilor străini sau a detritusurilor tisulare (fragmente osoase, fragmente musculare). Pentru o mai bună vizualizare a plăgii se descoperă regiunea interesată suficient, pentru a nu fi incomodați atât la inspecție cât și la toaleta propriu zisă.
În cazul hemoragiilor procedăm la oprirea lor astfel:
- Hemoragie arterială – garou proximal de plagă
- Hemoragie venoasă – garou distal de plagă
- Hemoragie capilară – pansament compresiv
De asemenea trebuie sa apreciem amploarea hemoragiei pentru o bună evaluare a gravității accidentului (puls, tensiune arterială, paloare, constiență). În cazul hemoragiilor grave transportul accidentatului la spital trebuie făcut în cel mai scurt timp posibil.
La aplicarea garoului se atașează un bilet pe care se notează ora la care a fost pus garoul. În cazul în care transportul durează mai mult timp se va slabi garoul din 15 în 15 minute.
Toaleta plăgii
- Se îndepărtează corpii străini cu o pensă,
- Cu un tampon cu alcool se curată regiunea din jurul plăgii fără a se turna alcool în plagă
- Se spală plaga cu apa oxigenată de 1- 2 ori , și se tamponează cu comprese sterile (compresele se arunca după fiecare utilizare),
- Se aplică un pansament steril uscat sau umezit cu apă oxigenată
- Se bandajează zona respectivă cu fașă și se imobilizează în atelă în caz de fractură, luxație sau entorsă.
Protecția termică a accidentatului, atât regiunea accidentată cât și restul corpului accidentatului trebuie protejat împotriva frigului prin acoperire cu paturi sau saci de dormit.
Materiale necesare
- Mănuși sterile
- Garou
- Vată, feșe tifon , comprese sterile
- Apa oxigenata , alcool sanitar, betadina
- Pensa Pean sau Kocher
- Algocalmin, Piafen
- Atele Kramer
- Leucoplast
- Folie Sirius
8.3. Hipotermia
Din punct de vedere al acțiunii frigului organismul uman este împărțit în două zone:
- Nucleul central (creier, gât, organe toracice și abdominale) ce au temperatura constantă de 37°C
- Învelișul nucleului central (pielea, țesut subcutanat – mușchi) al cărui temperatură variază
Hipotermia se definește ca scăderea temperaturii centrale sub 35°C.
Exista 3 stadii de hipotermie:
- stadiul de excitație hipotermică (hipotermia moderată)
- stadiul de hipotermie paralitică (hipotermia gravă)
- stadiul de comă hipotermică
Hipotermia moderată (temperatura centrala 35 – 32°C)
- Simptome neuro-musculare: frisoane, oboseală musculară, tulburări de comportament (halucinații, obnubilare, excitație nervoasa)
- Semne cutanate: tegumente reci, hipersensibilitate cutanată
- Semne respiratorii, tahipnee
- Simptome cardiovasculare: tahicardie (accelerarea ritmului cardiac), hipertensiune arterială
Hipotermia gravă (32 – 28°C)
- Semne neurologice: dispariția frisoanelor, rigiditate, hipertonie musculară, abolirea reflexelor osteotendinoase, tulburări de conștienta (prostrație, disartrie, lentoarea ideației, somnolenta), pierderea conștiinței sub 31°C, coma apare sub 28°C
- Semne cutanate: tegumente reci, livide și cianoticeanestezie cutanată, uneori degerături
- Semne respiratorii: cianoza. bradipnee
- Semne cardiovasculare: colaps (scăderea tensiunii arteriale, puls), crește riscul tulburărilor cardiace (fibrilație ventriculară, stop cardiorespirator)
Hipotermia majoră (temperatura sub 28°C)
- bradicardie majoră, puls carotidian și femural imperceptibile
- hipovențilatie
- midriaza bilaterală
- comă
Elemente de gravitate
- vârsta, bolile asociate
- timpul scurs până la aplicarea îngrijirilor medicale
- durata expunerii la frig
- temperatura centrală sub 32°C
- factorii climaterici: umiditate, vânt
- intoxicații asociate: alcool , nicotină , cofeină
- stopul cardio respirator
Tratament
Protecția termică
- scoaterea accidentatului de sub acțiunea frigului
- adăpostirea accidentatului până la transport
- schimbarea hainelor ude cu haine uscate și călduroase
- învelirea cu pături și folie Sirius
- în cazul stopului cardiorespirator se începe resuscitarea
Transport
Se face de urgență la cea mai apropiată cabana sau spital: se anunță salvarea, iar dacă transportul la spital nu este posibil imediat se poate face încălzire în baie caldă 30°C crescând lent temperatura, până la maxim 40°C și ceai cald bine îndulcit.
De evitat!
- reîncălzirea prin fricționare
- reîncălzirea bruscă la temperaturi mari 40 – 50°C
- mobilizarea pacientului
8.4. Insolația
Insolația apare în sezonul estival prin expunerea prelungită la radiația soarelui.
Persoanele cu părul închis la culoare au un risc mai mare de a face insolație.
Este un accident provocat de căldura excesivă sau de radiațiile solare.
Printre factorii care conduc la apariția insolației se remarca:
- activitatea intensă,
- vremea umedă și foarte caldă,
- aerisirea improprie,
- îmbrăcămintea groasă
- deshidratarea.
Toți acești factori împiedica organismul să se poată răcori singur prin transpirație.
Primele simptome sunt asemănătoare cu cele ale epuizării: slăbiciune, amețeală, greată, gura uscată, sete puternică. Apoi pielea devine roșie, uscată și fierbinte (uneori vineție datorita lipsei de oxigen). Deși temperatura internă este crescută (40-41grade Celsius) persoanei îi poate fi frig. Pot apare dureri de cap, somnolență, stări de vomă, halucinații sau delir, putând merge până la pierderea cunoștinței. Clinic, insolația se manifesta prin dureri de cap, amețeli, greață, vărsături, fata roșie și caldă, respirație și puls rapide, eventual leșin.
Tratamentul insolației constă în scoaterea victimei de sub acțiunea directă a razelor soarelui, adăpostirea într-o camera răcoroasă, aplicarea de comprese umede ți reci pe frunte, consumul de lichide, aspirina 1 tb, adresare către cel mai apropiat serviciu de urgență .
Pentru a preveni insolația se recomandă evitarea expunerii la soare între orele 11:00 și 15:00, protejarea capului cu pălărie și consumul de lichide (2-2,5 litri pe zi).
8.5. Entorse, Luxații și Fracturi
Diversele activități în natură – drumeții, schi, ture, alpinism – expun turistul la multe accidente, care apar în cele mai neprevăzute momente. Este suficient o clipă de neatenție și ne poate aluneca piciorul pe o piatră, putem cădea pe pârtia de schi și să se producă un traumatism.
Există trei tipuri mari de traumatisme osteoarticulare despre care vom discuta în continuare:
Entorsele
Sunt cele mai ușoare leziuni articulare, în care capetele oaselor ce formează articulația rămân în contact, practic existând doar o „întindere” a aparatului capsulo-ligamentar articular .
Simptomatologia entorsei:
- durere locală
- tumefiere articulației
- impotența funcțională
- mobilitate anormală în cazurile mai severe
Tratament
- punerea în repaus a articulației prin imobilizare în atelă
- comprese cu apă rece
- algocalmin 1 tb
- transport la o unitate medicală
Luxațiile
Sunt traumatisme articulare mai severe în care apare întreruperea contactului între cele două capete osoase ce formează articulația și ruperea aparatului capsulo-ligamentar articular.
Simptomatologia luxației:
- durere violentă
- impotența funcțională
- deformarea regiunii
- echimoze
Tratament
- așezare într-o poziție comodă
- imobilizarea articulației în atelă
- algocalmin
- transport rapid la spital
Fractura
Reprezintă întreruperea continuității osului produsă de un traumatism violent. Fracturile sunt de mai multe tipuri (închise sau deschise, cu deplasare sau fără deplasare transversale, oblice, spiroide, cominutive)
Simptomatologia fracturii se împarte în semne de probabilitate și semne de certitudine
Semne de probabilitate
- durerea în punct fix
- echimoza
- deformarea regiunii
- scurtarea regiunii
- impotență funcțională
Semne de certitudine
- mobilitatea anormala
- crepitația osoasă
- întreruperea continuității osoase
- netransmiterea mișcărilor
Atenție !!! Nu căutați brutal semnele de fractură deoarece puteți produce complicații foarte periculoase!
Primul ajutor consta în:
- scoaterea victimei de sub acțiunea factorului traumatic, îndepărtarea schiurilor, scoaterea din apă, etc
- așezarea într-o poziție comodă
- administrarea de algocalmin 1 tb
- pansamentul fracturilor deschise
- imobilizarea fracturii în atelă
- transport de urgență la spital
O mențiune aparte trebuie făcută referitor la fracturile coloanei vertebrale și anume:
- mobilizarea victimei se face cu mare grijă, menținând coloana în ax
- se imobilizează victima pe un plan dur cu fața în sus
NU se încearcă diagnosticarea fracturii la locul accidentului !!! Risc de secțiune medulară și deces !!!
8.6. Trăsnetul
Trăsnetele produc decesul anual a sute de oameni pe întreg mapamondul și rănirea a unui număr și mai mare. Mortalitatea în caz de trăsnet este cuprinsă între 30% din cazuri iar 70% din supraviețuitori fac parte dintr-un grup cu morbiditate crescută.
Leziunile produse de trăsnet sunt multiple (arsuri, hiperexcitabilitate musculară) iar manifestările clinice secundare trăsnetului sunt:
- decesul, cauza principală fiind stopul cardiac prin fibrilație ventriculară sau asistolă și stopul respirator
- tulburări de ritm cardiac
- tulburări neurologice, hemoragii intracerebrale, convulsii
- tulburări respiratorii, edem pulmonar acut
Primul ajutor în caz de stop cardiorespirator secundar trăsnetului constă în resuscitare cardio pulmonară (BLS). După ce victima a fost resuscitată se îngrijesc și celelalte leziuni asociate (arsuri, fracturi etc). Transportul de urgență la spital este următorul pas absolut necesar, deoarece starea pacientului post-electrocutare este foarte instabilă.
8.7. Mușcătura de Viperă
Vipera este un șarpe veninos întâlnit relativ frecvent. Mușcătura de viperă este periculoasă datorită inoculării de venin prin dinții canaliculari fixați pe maxilarul superior.
Mușcătura de viperă determină:
- tumefacție locală cu marca mușcăturii cu edem sau zone de necroză
- durere locală
- stare de rău general
- transpirații
- dureri abdominale
- hipotensiune arterială
- șoc anafilactic
- deces
Primul ajutor constă în:
- repaus în poziție culcată și liniștirea victimei
- dacă mușcătura este la nivelul degetelor mâinii se scot inelele deoarece se produce edem și vor împiedica circulație sângelui
- se aplică două garouri superior și inferior de mușcătura (nu toți autorii sunt de acord cu aceasta manevră)
- aspirarea veninului cu pompa speciala ASPIVENIN
- aplicarea unui pansament steril pe plagă
- algocalmin 1 tb
- gheață local eventual
- imobilizarea membrului în atelă și a victimei pe o targă și acoperirea cu pătură
- transport de urgență la primul spital.
8.8. Trusa Individuală de Prim Ajutor
Instrumentat medical:
- foarfeca 1 buc
- garou 1 buc
- ace de siguranță 3 buc
Materiale sanitare:
- feșe 10/20 2 buc
- feșe 10/10 4 buc
- comprese sterile 2 pachete
- vată medicinală 200 g
- mănuși de protecție nesterile 4 buc
- leucoplast 1 rola
- folie izolantă tip Sirius 1 buc
- apă oxigenată 200 ml
- alcool sanitar 200ml
Medicamente
- analgezice
- antitermice
