Principii de Organizare a Activității și a Locului de Muncă

2.1 Organizarea activităţii productive

Locul de muncă reprezintă spaţiul sau suprafaţa în care un executant sau un grup de executanţi transformă obiectele muncii, în conformitate cu un scop prestabilit, utilizând metodele cele mai adecvate şi beneficiind de o dotare tehnică corespunzătoare.

Clasificarea locurilor de muncă:

• După numărul de executanţi, locurile de muncă pot fi: individuale şi colective
• Din punctul de vedere al metodelor de muncă folosite şi al dotării cu mijloace de muncă, locurile de muncă sunt: manuale, manual-mecanice, semiautomatizate şi automatizate.

De asemenea, acestea pot fi dotate cu un utilaj sau cu mai multe utilaje; pot fi fixe sau mobile, de transformare sau de servire.

Principii şi reguli de organizare a muncii

Organizarea locurilor de muncă şi studiul muncii presupun analiza critică a tuturor factorilor care concură la îndeplinirea obiectivelor stabilite fiecarui executant ( cei „5M”) :

1. Muncitorul

2. Mijloacele de muncă

3. Mediul

4. Metodele

5. Materiile prime

La baza acestei abordări stau obiectivele locului de muncă cu privire la productivitate; consum de resurse; utilizarea fondului de timp; costuri; calitatea prestaţiilor; rezultate obţinute.

Optimizarea tuturor elementelor se poate realiza urmărind aplicarea principiilor de economisire a mişcărilor îndreptate către corpul omenesc, precum şi organizarea locului de muncă.

Principiile de economisire ale mişcărilor aplicabile corpului omenesc sunt următoarele:

1. Mâinile să înceapă şi să termine mişcările în acelaşi timp.

2. Mâinile să nu rămână inactive în acelaşi timp, decât pe perioada repausului.

3. Mişcările braţelor trebuie să fie simetrice şi simultane.

4. Mişcările trebuie să pună în mişcare cele mai mici mase musculare posibile.

5. Mişcările continue sunt preferabile celor cu schimbari bruşte de direcţie

6. Dobândirea unui ritm de muncă este esenţială pentru executarea uşoară şi automată a muncii.

În ceea ce priveşte organizarea locului de muncă, se vor avea în vedere următoarele principii:

• Toate mijloacele de muncă trebuie să aibă un loc fix şi bine definit.
• Materialele trebuie să fie aşezate cât mai aproape şi cât mai în faţa muncitorului.
• Materialele şi sculele trebuie dispuse astfel încât să se respecte o ordine logică a succesiunii mişcărilor.
• Executantului i se vor asigura cele mai bune condiţii de iluminat.
• Fiecare executant trebuie să aibă un scaun de dimensiuni care să-i asigure o  poziţie corectă în muncă.

Factori de influenţă ai caracteristicilor psihoergonomice ale unui loc de muncă

2.2 Organizarea muncii în echipă

Echipa este un grup constituit pentru îndeplinirea unor sarcini organizaţionale concrete şi care acţionează unitar, sub conducerea unui manager.

Munca în echipă se caracterizează prin calitatea oamenilor şi a relaţiilor interpersonale / organizaţionale de a munci împreună în vederea realizării unui scop comun. Aceasta presupune comunicarea deschisă, onestă şi directă, capacitatea de a scoate la iveală problemele şi de a rezolva conflictele, înţelegerea personalităţii, respectiv a emoţiilor şi sentimentelor celorlalţi.

Munca în echipă este o competenţă care se regăseşte în cerinţele pentru aproape fiecare post disponibil într-o firmă.

Comportamente care demonstrează această competenţă:

• Manifestarea interesului pentru stabilirea contactelor cu colegii;
• Interacţionarea în mod eficient cu angajaţii în diferite situaţii;
• Înţelegerea rolului fiecărei persoane în grup;
• Concentrarea pe obiectivele echipei, nu doar pe obiectivele personale;
• Respectarea drepturilor şi convingerilor altora;
• Manifestarea empatiei: asculţi şi înţelegi nevoile şi sentimentele celor din jur;
• Aprecierea şi recunoaşterea participării active la realizarea unei acţiuni;
• Încurajarea discuţiilor deschise, împărtăşirea ideilor şi sugestiilor cu colegii.

A fi eficient într-o echipă înseamnă a fi capabil de :

• a lucra şi contribui la atingerea unui set de scopuri şi obiective ale echipei.
• a recunoaşte  competenţele şi punctele forte ale celorlalţi a demonstra  iniţiativa şi contribui la obţinerea  rezultatelor.
• a manifesta promptitudine în ajutarea celorlalţi membri ai echipei să obţină rezultate.
• a accepta şi oferi feedback într-un mod constructiv şi sensibil.
• a înţelege rolul greşelilor şi al conflictelor în promovarea dezvoltării echipei.

Munca în echipă se poate asocia cu lumea sporturilor. Lucrând împreună, o echipă sportivă poate reuşi o eficienţă maximă şi asta nu pentru că are cei mai buni performeri individuali, ci pentru că lucrează eficient împreună pentru acelaşi scop.

Atunci când se lucrează în echipă membrii se ajută între ei pentru a îndeplini orice sarcină, membrii experimentaţi îi ajută pe cei mai tineri, toată lumea contribuie cu diferite idei, ajungând la o soluţie bună într-un timp scurt. Echipa poate lucra eficient numai dacă toţi membrii recunosc punctele forte şi competenţele celorlalţi pentru a maximiza potenţialul echipei.

Pentru a realiza o muncă eficientă în echipă, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

1. Echipa trebuie să fie echilibrată: echipa ar trebui să fie formată din membrii tineri şi membrii experimentaţi, aceştia din urmă aduc experienţa, iar cei tineri aduc ideile proaspete, îşi asumă mai multe riscuri şi sunt la curent cu cele mai noi tendinţe în tehnologie.
2. Echipa are nevoie de o conducere adecvată: este important că şeful echipei să distribuie munca în funcţie de competenţele fiecăruia şi în mod egal, pe cât posibil.
3. Echipa are nevoie de o bună comunicare: comunicarea este cheia, toţi membrii , inclusive şefii, trebuie să posede capacităţi bune de comunicare, pentru ca toată lumea trebuie să fie conştientă de funcţiile, sarcinile şi aşteptările sale.
4. Echipa trebuie să identifice punctele forte ale fiecărui membru: pentru a îndeplini cu succes sarcinile de lucru este necesară expertiza fiecărui membru al echipei, aşa încât sarcinile fiecăruia să fie în concordanţă cu aptitudinile sale.
5. Echipa trebuie să identifice necesităţile de specializare: membrii echipei trebuie să fie specializaţi pentru a îndeplini sarcina mai repede şi mai eficient.

2.3 Comunicarea interactivă la locul de muncă

În Dicţionarul explicativ al limbii române a comunica înseamnă a face cunoscut, a da de ştire, a informa, a înştiinţa, a spune.

Între oameni a comunica înseamnă a pune în comun idei, fapte, emoţii şi sentimente, opinii. Acestea circulă sub formă de mesaje. A comunica înseamnă a emite, transmite şi recepţiona mesaje.

Omul emite mesaje când vorbeşte, scrie, indică un obiect sau o imagine, zâmbeşte, se încruntă, răspândeşte un anumit miros etc.

Omul recepţionează mesaje când ascultă, citeşte, priveşte, pipăie, miroase , gustă.

Studiile spun…..