
Competențe Antreprenoriale - Partea 1
Rolul omului de afaceri în economia de piață
Constituie animatorul unei echipe, fiind posesor al unei înalte capacități de delegare;
Este necesar sa aibă un puternic spirit întreprinzător, sa știe sa ia decizii (uneori, într-un termen foarte scurt), apreciind și evaluând riscurile implicate și aceeptându-le;
Rol de intermediar in derularea unor afaceri, fapt ce impune câștigarea credibilității clienților săi in ambele ipostaze ale acestora: furnizor și beneficiar de produse / servicii;


Funcțiile Omului de Afaceri
Inginer comercial: inventează soluții (mai ales comerciale);
“PURTĂTOR” de afaceri: cel care conduce “PILOTEAZĂ” afacerea sau o parte a acesteia.
Întreprinderea (inițierea) acțiunilor de bază (afacerii);
Sa se transpună in rol de interlocutor agreabil al clientului;
Sa-și asume riscuri legate de una, mai multe sau toate etapele afacerii;
Sa convingă clientul că a făcut o foarte bună alegere și afacere și sa-l determine sa îl mai contacteze pentru realizarea de noi afaceri.
Responsabilitățile Omului de Afaceri
In etapa de prospectare:
- Analizează rezultatele afacerilor precedente;
- Caută oportunitatea de noi afaceri, stabilind noi contacte;
- Stabilește obiectivele viitoarelor afaceri și un plan de acțiune riguros, in funcție de timp și costuri;
In etapa de studiu:
- Identifică structurile decizionale ale clientului precum și cerințele reale ale acestuia;
- “Vinde” afacerea propriului anturaj, consultă furnizorii și redactează oferta;
- Elaborează sau controlează cifrele previzionate ale afacerii;
- Participă la stabilirea programului etapizat de producție;
- Antrenează diverși parteneri, in funcție de specificul acestora;
In etapa negocierilor:
- Transformă ‘bunul contact” in “bun contract”, colaborează cu clientul, comunicându-i o optică de partener și nu de adversar;
- Determină eventuale reduceri de preț ale ofertei și implicațiile acestora, in strânsă legatură cu clientul;
In etapa de realizare:
- Negociază fiecare eventuală solicitare de modificare formulate de client, precum și implicațiile acestora asupra finalității afacerii;
- Obține acordul clientului pentru lansarea in execuție;
- Urmărește și controlează operativ costurile;
In etapa de urmărire (după realizare):
- Face bilanțul operațiunilor și încheie afacerea;
- Pregătește cadrul unor potențiale viitoare afaceri.

1.2. Structuri Antreprenoriale
Structura de tip A
Omul de afaceri răspunde de fiecare acțiune întreprinsă, de la început și până la finalizarea acesteia, având rol comercial ce necesită prospectare redusă. Afacerile sunt tratate in mod izolat, ca “Întreprinderi” aparținând omului de afaceri. Este specific in ramura construcțiilor.
Avantaje:
- Fiecare om de afaceri își conduce afacerile la “A la Z”;
- Înalt grad de responsabilitate;
- Structura foarte motivată;
- Acces rapid la conducerea unor operațiuni dificile și variate;
- Foarte bună școala de dinamism pentru oameni de afaceri tineri.
Dezavantaje:
- Misiunea comercială este deseori negliijată in favoarea afacerilor pe termen scurt;
- Inginierii comerciali puțin motivați și adeseori nedoriți;
- Omul de afaceri, in genera nu-i motivat sa se perfecționeze, ramânând la un nivel scăzut de cultura;
- Fiind cu forțe dispersate riscă sa se transforme din: “șef de orchestră” in “om-orchestră”.


Structura de tip B
Omul de afaceri este răspunzător numai de o parte a afacerii, intervenind in “Rețea” pe parcursul desfășurării acesteia. InformațiiIe primite de omul de afaceri sunt tratate de acesta și apoi trimise responsabilului special desemnat cu rezolvarea întregii afaceri. Este caz frecvent întâlnit in special in SUA, in industria producătoare de bunuri de larg consum și echipamente industriale.
Avantaje:
- Specializarea, fapt ce permite acumulare de experiență in domeniu;
- Într-un sistem bine rodat, se economisește un important volum de muncă.
Dezavantaje:
- Necesită o strictă disciplină și foarte multe documente;
- Este puțin apreciată in obiceiurile culturale europene;
- Este puțin stimulativă pentru un om de afaceri ambițios, cu spirit întreprinzător.
Structura de tip C
Omul de afaceri este un fel de ”șef de orchestră”, pentru totalitatea afacerii, alegând și repartizând oamenii de care are nevoie in rezolvarea diferitelor etape ale acesteia. Este cazul întreprinderilor de consultanță și engineering (structura “Matrix”).
Avantaje:
- Bună școală de management pentru oamenii de afaceri;
- Crează condiții pentru o bună stimulare comercială pentru oamenii de afaceri.
Dezavantaje:
- În situațiile in care nu știe sa negocieze cu sefii specialiștilor de care are nevoie, omul de afaceri riscă sa treaca din roul de “șef de orchestră” in cel al “omului orchestră”.
- Alegerea de către omul de afaceri, a specialiștilor de care are nevoi este extrem de delicată, putând aparea conflicte interne, descurajarea unor persoane;
- Apare dubla subordonare a specialiștilor și de regulă, este “ASCULTAT”

1.3. Succesul în afaceri
Dimensiunile definitorii ale succesului:
- Afacerea propriu-zisa
- Oamenii de afaceri cu firmele lor
- Evaluatorii succesului (indivizi sau instituții).
Principalele categorii de succese:
- Performanțele economice
- Dezvoltarea afacerii
- Valorificarea potențialului uman
- Activități de sponsorizare
Factorii de care depinde succesul:
- Pregătirea afacerii importanța informației
- Obiectivele și concepția afacerii realiste
- Strategiile adecvate obiectivelor proiectate pe necesitățile consumatorului
- Receptivitatea la inovații (inovația este un mijloc de auto-conservare, de auto-perpetuare, baza siguranței și succesului)
- Managementul resurselor umane (concentrarea forțelor umane cele mai bune, accentul pe competență)
- Climatul stimulativ cooperant, colectiv cooperant, asigurarea unui climat de destindere și de comunicare
- Personalitatea omului de afaceri, aptitudinile și trăsaturile de caracter ale omului de afaceri determina succesul prin perseverență și atitudine creativă fațăde muncă.


1.4. Cauzele eșecului în afaceri
- Dimensiunea redusa a capitalului inițial
- Neconcordanța dintre obiective și posibilități
- Neputința întreprinzătorilor de a sesiza la timp „evenimentele negative”, cum sunt recesiunea economică și declinul firmei
- Necunoașterea pieței, ignorarea nevoilor consumatorilor, dezinteresul pentru cercetarea trebuințelor clientelei
- Lipsa de realism (nemulțumire exagerată)
- Subestimarea concurenței
- Teama de riscuri (unii consideră că totul poate fi cumpărat)
- Încălcarea deontologiei, prin ignorarea legalității și sfidarea normelor morale
- Inabilitate in alegerea partenerilor
- Dezinteres in stimularea colaboratorilor
- Lipsa de educație, nepunctualitate, promisiuni neonorate, vocabular impropriu, necunoașterea regulilor elementare de politețe, comportarea necorespunzătoare cu consumatorii
- Mediul social in care evolueaza afacerea
- Lipsa de experiență
- Incapacitate de confruntare
- Politica economică a firmei
- Criza unei ramuri economice.